Răscoala zărneștenilor (1760), scânteia unirii Transilvaniei cu România (1918)
Răscoala din Zărneștiul anului 1760, cea mai însemnată așezare din zona Branului încă din secolul al XVI - lea, a reprezentat începutul luptei pentru recunoașterea sa ca sat liber, adică emanciparea de sub stăpânirea ”domnului de pământ” reprezentat de Magistratul sas al Brașovului. Chiar dacă a fost repede înăbușită, răscoala a produs reverberații semnificative care au culminat cu Unirea Transilvaniei cu România. Astfel, în anul 1798, birăul/primarul Stan Coleș (din al cărui neam se trăgea și bunicul meu, Gheorghe Coleș) se numără printre principalii răzvrătitori contra ”domnului de pământ”. În casa lui Coleș, bătrânii satului au pus la cale scoaterea satului din statutul colonial (de la lat. colonus , adică iobag ), aducând dovezi din arhivele timpului că ” satul lor nu este sat de iobagi”. După ce birăului Coleș a fost cel mai probabil suspendat și pedepsit, lupta zărneștenilor - ”care nu erau stăpâni pe munca și pământul lor” contra exploatărilor făcute de arendașii Magistrat
